Dr. Biofizician: Aflați aici cum să evitați moartea dacă vă îmbolnăviți de COVID. Care sunt primele semne și cu ce tratament trebuie început

Distribuie!by Este Covid-19 o boală aducătoare de moarte? Răspunsul nu este nici „da”, nici „nu”, ci „după cum este abordată această patologie extrem de contagioasă”. Din păcate, se pare că noi, ca societate, suntem mai puțin pregătiți să facem față acestei viroze, față de pericolul pe care l-ar putea constitui […]
Distribuie!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather
Este Covid-19 o boală aducătoare de moarte? Răspunsul nu este nici „da”, nici „nu”, ci „după cum este abordată această patologie extrem de contagioasă”. Din păcate, se pare că noi, ca societate, suntem mai puțin pregătiți să facem față acestei viroze, față de pericolul pe care l-ar putea constitui ea cu adevărat pentru sănătatea publică. Interviul cu dr. Virgiliu Gheorghe este una dintre mărturiile faptului că această boală poate fi învinsă dacă este tratată din timp, potrivit descoperirilor medicale existente la această oră, se scrie în cel mai recent număr al Revistei Familia Ortodoxă, care îl omagiază la 100 de ani de la nașterea la Ceruri pe Sfântul Nectarie din Eghina, vindecătorul de boli grave. Cu permisiunea redacției Familia Ortodoxă, căreia îi aducem mulțumirile noastre, reproducem integral prima parte a acestui interviu cu bioeticianul Virgiliu Gheorghe.
ACTUALIZARE: A doua parte a interviului o puteți citi AICI
– Domnule Virgiliu Gheorghe, cum vedeți pandemia acum, la debutul celui „de-al doilea val”?
– Sunt foarte multe de spus. În primul rând, sunt mai puțin speriat acum decât în urmă cu 6 luni de gravitatea bolii. Este, cum am spus și atunci, extrem de contagioasă, dar nu atât de mortală precum se crede. Am convingerea că ar muri foarte puțini oameni, mai puțini decât la o gripă obișnuită, dacă bolnavii ar fi tratați de la început cum trebuie. E adevărat, și asupra acestui punct aș insista: boala aceasta nu este o gripă obișnuită. Mai mult, are câteva caracteristici care o deosebesc clar de cele mai multe boli cunoscute. Acesta este și unul dintre argumentele faptului că virusul a fost asamblat genetic în laborator din anumite secvențe, cum sunt cele de la HIV, secvențe adiționate unui coronavirus obișnuit.
– Și cum anume ar trebui să fie tratată boala de la început?
– Vedeți dumneavoastră, formele severe sunt, în majoritatea cazurilor, forme netratate cel puțin o săptămână, dacă nu 10 zile de la apariția primelor simptome. Pur și simplu, oamenii iau un Paracetamol și așteaptă să le treacă. Iar boala trece astfel, destul de ușor, statistic vorbind, la 80-90% din populație. Există însă ceilalți, la care boala se agravează, plămânul începe să sufere, sunt spitalizați, iar unii dintre ei, mai cu seamă cei cu comorbidități, riscă ventilația mecanică și decesul.
PRIMUL MOTIV AL NETRATĂRII BOLII ESTE NEACCEPTAREA EI
– De ce credeți că oamenii nu se tratează corespunzător?
– În primul rând, majoritatea oamenilor greu acceptă că au Covid-19, din cauza isteriei produsă în mass-media privind această boală. Discuțiile despre boală nu au aproape nimic cu lupta populației împotriva bolii, ci doar cu măsurile de necontaminare. Știți ce sugerează aceasă atitudine? Faptul că viroza aceasta ar fi ceva cumplit, un fel de ciumă sau lepră, că ești condamnat, așa că trebuie să ne concentrăm pe ce putem face ca să ne păzim, să nu o luăm. Dar nu-i deloc așa. Este o boală ca oricare alta, iar oamenii care sunt pregătiți să lupte cu ea ‒ nu stând cu masca pe față și „la distanță” de ceilalți ‒ nu vor întâmpina probleme să o depășească fără mari dificultăți, cel mult cu izolarea în casă timp de 14 zile. Așadar, spaima indusă de mass-media îi determină pe oameni să nu poată accepta că sunt bolnavi, și chiar să evite oricare tratament specific coronavirusului. Pur și simplu, nu vor să creadă că au coronavirus! Aud foarte des scuze de genul: „Am stat cu aerul condiționat deschis”, „M-a tras curentul după ce am făcut baie”, „Am mâncat o înghețată” etc. ‒ orice argument al stării de boală pe care o resimt, numai să nu cadă sub suspiciunea de Covid-19.
Aceasta înseamnă că primul motiv al netratării bolii este neacceptarea ei, dar nu și singurul. Alții, auzind sau constatând că cineva apropiat a trecut foarte ușor peste boală, nu fac altceva decât să o trateze cu multă răbdare și cu ceva Paracetamol, ca să micșoreze febra. Ei nu știu că există factori de risc și că, întrunind câțiva, vor face o formă mai gravă. După o săptămână, deja începe să fie târziu pentru o intervenție terapeutică, iar când ajung la spital, intră deja în Terapie Intensivă și riscă intubarea și moartea. Cunosc mai multe astfel de cazuri, inclusiv medici.
– La medici cum se explică acest comportament?
– Sunt și ei oameni, trăiesc în aceeași societate sufocată mediatic cu multe informații de proastă calitate și, din păcate, dacă nu au fost implicați direct în lupta cu Covid-ul în spitale, nu știu mai nimic despre tratarea bolii. Aceasta este și o a treia cauză pentru care oamenii mor practic în casă, netratați, în condițiile în care boala s-ar fi putut controla ușor din prima zi.
Am cunoscut cazuri în care s-a ajuns în pragul Terapiei Intensive din cauza medicului de familie, care și-a tratat pacientul de Covid cu Teraflu, Sinupret și Paracetamol. Altul și-a dus pacientul în aceeași stare gravă, recomandându-i Tamiflu. Atât Teraflu, cât și Tamiflu nu fac altceva decât să mai încarce cu toxicitate un organism care deja a ajuns, în scurt timp, destul de tarat din cauza virusului. Într-un alt caz, omul murea acasă așteptând răspunsul de la testul Covid, care întârzia să vină de trei zile, iar medicul nu voia să-i recomande nici măcar un anticoagulant sau un antiinflamator, sub motivul că nu știe sigur dacă are Covid-19. Oricum, nici când a aflat nu și-a asumat nici o responsabilitate. Omul a scăpat până la urmă cu ajutorul lui Dumnezeu, după o internare de câteva săptămâni bune în spital. Dar nu toți au avut același noroc.
– Considerați că tratamentul ar trebui început și fără diagnosticul de Covid-19?
– Se poate face o minimă prevenție, adică să se recomande anumite suplimente și medicamente care te pun la adăpost, fără să-ți primejduiască sănătatea cu efectele lor adverse. Dar observăm un paradox: pentru o răceală obișnuită, mulți medici se grăbesc să dea antibiotice, și chiar pe termen lung, iar în cazul Covid-ului cu manifestări pulmonare evidente, nu o fac până nu vine testul de la RT-PCR! De asemenea, de când e lumea, diagnosticul unei boli se pune pe baza semnelor clinice, iar în Covid acest lucru parcă ar fi în mod tacit interzis. E un paradox care nu poate fi explicat decât prin frica paralizantă cu care societatea tratează Covid-ul, și nu prin rațiunea de care ar fi nevoie ca această boală să fie întâmpinată și vindecată.
SPECIFICITATEA SIMPTOMELOR DE COVID-19
– Și care ar fi semnele clinice care ne indică contaminarea cu Covid-19?
– Boala aceasta poate avea o mulțime de semne, de multe ori complet diferite de la o persoană la alta. La mulți debutează cu o durere de cap foarte puternică. La alții apare o stare de oboseală excesivă, o stare de greață, încât nu pot mânca mai nimic, sau diaree. La alții, o ușoară usturime în gât și o febră mică, gen 37.5, care trece la Paracetamol, dar revine. Mai sunt durerile musculare, pierderea gustului și a mirosului, dureri în piept și în spate, în dreptul plămânilor, tuse ușoară, cu un sentiment de disconfort la respirație. Am văzut, în forme foarte ușoare, un debut cu dureri în zona sinusurilor sau a ganglionilor limfatici din zona gâtului. Bineînțeles, o parte dintre aceste simptome apar și în alte viroze sau răceli, dar există și o anumită specificitate. De pildă, durerile de cap debutează brusc și sunt extrem de intense. Când sunt asociate și cu o stare de oboseală excesivă, e foarte probabil să fie Covid. Este vorba de o oboseală de așa natură, că ai sta tot timpul în pat și ai dormi, sau experimentezi o stare de neputință pe care nu ai mai întâlnit-o niciodată. Mai este un semn care debutează odată cu starea de oboseală: tahicardizarea. Inima începe să bată repede, indiferent de efortul făcut; chiar dacă te întorci de pe-o parte pe alta în pat, crește pulsul. În general, cum se agravează puțin boala, crește pulsul uneori până la 100 bătăi pe minut și rămâne pe o perioadă destul de lungă crescut, până la apropierea vindecării.
Depinde de severitatea formei. Pierderea mirosului și a gustului, brusc, sunt semne clare de Covid. Dar nu toată lumea le experimentează. Am cunoscut persoane care nu și-au pierdut deloc gustul și mirosul, chiar dacă au făcut o formă severă, iar altele care și le-au pierdut pe o perioadă lungă de timp, mai lungă de o lună, la o formă mai ușoară, dar care a trenat din cauza unor contaminări succesive. Apoi, când am vorbit de durerile de spate și de articulații, acestea sunt efectul stării inflamatorii pe care o generează acest coronavirus, lucru care poate fi privit tot ca un semn specific. Dacă însă apare apăsarea în piept și în spate, în corelație cu alte câteva simptome, deja boala este avansată, și trebuie avută în vedere intrarea în terapia specifică. Mie mi se pare că această viroză, mai ales în contextul pandemic în care ne aflăm, nu poate fi confundată cu alte gripe decât cu o probabilitate extrem de mică.
– Dar nu există și analize de sânge specifice bolii, în cazul în care persoana nu face testul RTPCR sau rezultatul acestuia întârzie să vină?
– Este o întrebare foarte importantă. Toată lumea crede că PCR-ul trebuie să aibă ultimul cuvânt, însă nu este chiar așa. Sunt cazuri în care testul iese negativ, chiar dacă persoana are boala manifestată destul de vizibil. Pe de altă parte, testul poate ieși pozitiv și când boala este vindecată, și chiar câteva săptămâni mai târziu, deși persoana nu mai contaminează de mult. De altfel, se consideră că în jur de 14-18 zile de la identificarea bolii, persoana nu mai este contagioasă, chiar dacă testul iese pozitiv, iar din experiență cred că este o afirmație foarte corectă. Așadar, se poate ca testul să iasă pozitiv numai după câteva zile bune de la debutul bolii. Ce rămâne de făcut? Evident, ne putem ghida după analizele de sânge. Există câteva analize care se modifică în funcție de severitatea bolii. De pildă, limfopenia (scăderea numărului de limfocite) specifică acestei viroze este direct legată de gravitatea bolii, fiind chiar un indicator al prognosticului. Dacă scad foarte mult limfocitele, riscul de mortalitate crește. De asemenea, creșterea Proteinei C Reactive a Feritinei (factori inflamatorii), Alaninaminotransferazei (ALT), a Lactat Dehidrogenazei (LDH) și a Creatinin Kinazei (CK) sunt extrem de relevante. E adevărat, în prima fază, acestea pot fi destul de scăzute. Mai sunt factorii de tromboză – D-dimerii, T protrombina, Trombocitele și Fibrinogenul. Așadar, în caz de suspiciune, ținerea sub observație a acestor parametri poate fi suficient de relavantă pentru inițierea terapiei.
VITAMINA D ȘI RATA MORTALITĂȚII DE COVID-19
– Care este tratamentul cu care credeți că trebuie început?
– Dacă există o minimă suspiciune de Covid-19, mai ales în contextul în care altcineva apropiat a făcut boala, aș începe cu o terapie de prevenție, care oricum trebuie făcută și în cazul în care testul iese pozitiv sau boala e deja avansată.

În primul rand, aș incepe cu doze mari de Vitamina D. Multe studii au demonstrat că formele cele mai severe sunt făcute de persoane care au niveluri reduse de vitamina D. În Statele Unite, mai multe studii au apărut pe această temă incă din luna aprilie a acestui an, tema fiind de mare actualitate[1] [2].Cercetarea a avut loc și in Europa, unde un studiu care a examinat datele culese din zece țări europene ajuns la concluzia că „există o puternică corelație intre deficiența severă de vitamina D și rata mortalității de Covid-19 in Europa”[3]. Un alt studiu, realizat in douăzeci de țări din Europa, a constatat același lucru[4] De asemenea, un alt studiu observă că țările aflate sub paralela 35 au cea mai mică mortalitate[5], tocmai datorită unei mai mari expuneri la soare, adică a unui nivel mai ridicat de vitamina D. Se pare că, intr-adevăr, nivelurile reduse de Vitamina D reprezintă unul dintre cei mai puternici factori de predicție a unei forme severe de Covid-19, iar studiile pe această temă se înmulțesc[6] [7].

Cercetările mai noi insistă pe creșterea dozelor de vitamina D, pentru a preveni infecțiile și a amplifica răspunsul imunitar la boli precum Influenza și Covid-19. Astfel, sunt recomandate doze de 10.000 UI zilnic, pe o perioadă de cateva săptămani, pană crește semnificativ nivelul lui 25-hydroxyvitamin D (25(OH)D); apoi o doză zilnică de 5.000 UI e suficientă. Obiectivul este de a crește nivelul lui 25 (OH) D pană la niveluri de 40-60 ng/mL[8]. Acest nivel poate fi insă depășit fără riscuri pentru sănătate.


Pacienții doctorului Cicero Coimbra, tratați pe o perioadă lungă cu doze mari de vitamina D, au ajuns la niveluri de 300-400 ng/mL fără riscuri pentru sănătate, dar cu efecte pozitive importante privind boli autoimune precum scleroza multiplă. In acest context, doze de cateva zeci de mii UI zilnic, pe o perioadă de cateva săptămani, cat persoana suferă de Covid-19, nu au nici o contraindicație. De pildă, intr-un studiu desfășurat in anul 2017, s-a constatat că o doză unică mare de vitamina D de 200.000 UI a atenuat semnificativ inflamația, fără nici un efect advers[9]. Așadar, la debutul Covid-19 poate fi luată o astfel de doză de vitamina D, urmată de 10.000 UI zilnic cateva săptămani, ca ulterior să se treacă la 5.000 UI.

Într-un studiu realizat pe pacienți intubați, aflați in Terapie Intensivă, s-a constatat că, proporțional cu mărimea dozelor de vitamina D administrate, scade timpul petrecut in Terapie Intensivă. La 100.000 UI administrate zilnic, timp de 5 zile, adică la un total de 500.000 UI, s-a observat o scădere pană la jumătate a numărului de zile față de grupul de control[10]. Intr-un alt studiu realizat tot pe pacienții de Terapie Intensivă intubați, doza de 500.000 UI a condus la o creștere a hemoglobinei cu aproximativ 10% săptămânal[11]Raportul 11.30 g/dL față de 8.19 g/dL la grupul de control după numai 3 săptămani e un rezultat impresionant pentru cine știe cat de greu crește hemoglobina in condiții de Terapie Intensivă. Interesant e faptul că efectul a fost observat la administrarea a 500.000 UI, și nu la 250.000 UI. Incă o dată se vede că dozele mari sunt mult mai eficiente. Din aceste două studii, ar exista toate motivele să fie administrate doze mari de 500.000 UI bolnavilor intubați de la Terapie Intensivă. Trebuie insă avut in vedere consumul unei cantități mari de lichide in zilele administrării dozelor mari de vitamina D. In plus, dacă aceasta este luată pe o perioadă mai lungă, este utilă Vitamina K2 (50-100 ug zilnic), care protejează, ca și consumul de lichide, impotriva depunerii de calciu. Există și posibilitatea administrării intramusculare a unei doze unice de 100.000 UI sau 300.000 UI, care are o eliberare mai lentă și duce la o recuperare rapidă, fiind observată o creștere semnificativă a 25(OH)D mult mai rapidă decat in cazul vitaminei D orale.


Coronavirusul „Covid-19” a venit cu o mulțime de întrebări pentru oamenii de pretutindeni. Probabil că niciodată nu au fost mai multe întrebări, și niciodată mai puține răspunsuri, deși trăim în era mass-media. De fapt, aceasta ne dă răspunsuri, dar nu la întrebările importante, la întrebările noastre. În rândurile ce urmează, prin bunăvoința bioeticianului Virgiliu Gheorghe, avem câteva dintre răspunsurile principale la problemele pe care acest virus le ridică. Poate că de unele dintre aceste răspunsuri depinde viața unor oameni. E vremea, se pare, ca fiecare din noi să-și fie propriul doctor ‒ și poate nu doar al lui, ci și al multora dintre cei ce au nevoie. (M.C.)

 

Publicăm a doua parte a interviului acordat de bioeticianul Virgiliu Gheorghe revistei Familia Ortodoxă. Prima parte o puteți citi AICI.

Domnule Virgiliu Gheorghe, ce ar trebuie să știm despre evoluția coronavirului, ca să putem acționa eficient și la timp, evitând formele grave sau chiar decesul?

Trebuie știut că boala aceasta se manifestă în trei mari faze: incubația, multiplicarea virală (sau faza simptomatologică) și faza inflamatorie. Incubația durează în medie 5 zile, perioadă în care nu suntem conștienți că am fost contaminați, neexistând nici un fel de simptom. Faza multiplicării virale durează în jur de 7 zile, iar ultima, faza inflamatorie, durează, în funcție de gravitatea bolii, minim o săptămână și maxim trei și se poate finaliza chiar cu decesul.

Faza simptomatologică, esențială în tratarea corectă, cere foarte multă atenție, fiind extrem de înșelătoare, fapt pentru care cei mai mulți o abordează cu ușurătate. În această fază, Covid-19 nu te avertizează prin nimic că este o boală îngrozitoare, pentru că simptomele, desfășurate pe parcursul a 6-8 zile, sunt în majoritatea cazurilor mai slabe decât la o viroză din cele cu care ne-am obișnuit. În majoritatea virozelor, severitatea simptomelor este aproape simultană cu multiplicarea virală, astfel că boala ajunge să se identifice cu multiplicarea virală, ceea ce îl determină pe bolnav să se trateze. În Covid-19 însă există o întârziere a nivelului maxim de severitate a bolii, încât mulți nu își dau seama că această viroză le poate pune în pericol viața. Oricine se așteaptă ca, după 7-8 zile, o viroză să treacă. Covid-19 însă își arată colții abia după acest interval de timp. Astfel, dacă în cazul SARS-ului, nivelul maxim la care ajunge multiplicarea virală este situat pe aceeași axă temporală cu amplitudinea maximă a severității simptomelor, în Covid-19, nivelul maxim al multiplicării virale este anterior cu câteva zile nivelului maxim al celei mai severe manifestări a bolii. De aceea, deși pare că boala a trecut, te trezești că nu mai poți respira și starea este din ce în ce mai gravă.

Din acest motiv, majoritatea oamenilor fac marea greșeală de a nu se trata corespunzător în această fază a bolii. Dacă în această fază însă s-ar acționa cu mai multă fermitate și ne-am proteja împotriva factorilor, cu siguranță aproape nimeni nu ar ajunge la desaturări extrem de mari, intubare și deces.

Antiviralele

Cum trebuie acționat în această fază a bolii?

Întâi de toate, se administrează antivirale. Cel mai eficient în supresarea multiplicării virale s-a constatat că este Umifenovirul. Se administrează 200 mg la fiecare 6-8 ore, în primele zile de de la apariția simptomelor, timp de 5 zile. Acest medicament are doar un ușor efect antiinflamator, inhibând multiplicarea virală. Deci, dacă nu a fost luat pe parcursul multiplicării virale din primele 7 zile (perioada simptomatică), mai târziu este inutil. Ivermecntina se pare că este cel mai promițător medicament antiviral la această oră. Încă din luna mai, studiile arătau că in vitroscade de 5000 ori ARN-ul viral, în numai 48 ore de la adminstrare1.La scurtă vreme, s-a arătat însă că dozele trebuie crescute in vivofață de cele recomandate pentru efectul antiparazitic al acestui medicament2. Imediat au apărut și studiile clinice pilot care arată eficiența Ivercmentinei, chiar și la o singură doză de 200 ug/kg corp dată în prima zi de internare3. De asemenea, Plaquenil456789are o acțiune foarte puternică în Covid, mai ales asociat cu Zincul 100 mg/zi101112.

În principiu, în faza a doua a multiplicării virale, nu este nevoie de anticoagulant și antiinflamator. Dar acest lucru nu este valabil pentru toată lumea, deoarece sunt persoane care întrunesc anumiți factori de risc, fapt pentru care apar semnele unei inflamații puternice încă din această fază. În acest caz, trebuie introdus Clexanul la o doză mai mică, o dată pe zi, măcar 0.4 mg la persoanele de greutate medie, sau Eliquis 2.5 mg, dimineața.

Suplimentele

Problema cea mai mare pe care o ridică virusul SARS-CoV-2 este dereglarea sistemului imunitar. Virusul blochează răspunsul timpuriu al imunității înăscute, dar și răspunsul interferonului IFN-I și IFN-III care poate opri multiplicarea virală și induce un răspuns puternic în citokinele proinflamatorii. Din acest motiv este esențială întărirea imunității, iar suplimentele sunt benefice și nici nu au efecte secundare. Despre rolul și administrarea Vitaminei D am vorbit deja. O importanță vitală o are, de asemenea, Vitamina C perfuzabilă, încă din primele zile ale perioadei simptomatice până la însănătoșirea totală. Dozele sunt ajustate în funcție de gravitatea bolii, respectiv de faza acesteia astfel: Vitamina perfuzabilă C 15-25 grame injectabil intravenos în 250 ml ser fiziologic, o dată pe zi, se poate administra zilnic până începe să apară inflamația. Este poate cel mai bun protector în fața escaladării inflamației, a controlului bolii. Odată cu amplificarea stării de rău, se poate trece de la o perfuzie cu Vitamina C la două perfuzii pe zi și de la 15-25 grame până la 50 grame. În situația unei reacții inflamatorii puternice, cu senzație de sufocare și scăderea majoră a saturației sub 90%, trebuie administrate doze mari, de 50 grame de două ori pe zi. Se va constata imediat beneficiul. Am cunoscut cazuri în care, și la saturații de sub 80%, dozele mari perfuzabile de Vitamina C făceau minuni, crescând rapid saturația. Studiile de siguranță demonstrează că administrarea de până la 1.5 g per kilogram corp nu dă efecte adverse semnificative.

De asemenea, Zinc 50 mg de două ori pe zi, este foarte important. Vitamina C orală este foarte utilă. Melatonina, care este antiinflamatorie, antioxidantă, antivirală131415, o veritabilă armă în a reduce furtuna de citokine16, fiind recomandată din mai multe puncte de vedere ca tratament anticovid171819. Se administrează 12-15 mg pe zi până la 200 mg pe zi pe perioada virozei, se începe cu doze mai mici și se crește până se ajunge la doza maximă20. Efectele puternice ale melatoninei în stăvilirea furtunei de citokine sunt benefice în cazul unei inflamații puternice și a unei saturații foarte mici, în doze de până la 500 mg pe zi. Studiile de siguranță dovedesc că nu apar efecte adverse la aceste doze, mai ales dacă sunt luate pe perioade scurte de timp21. Clorura de magneziu 25 g/l apă, din care se iau 300-500 ml pe zi, combate tusea, este antiinflamator și are efect important în covid. Atenție, trebuie luată fracționat de-a lungul unei zile, ca să nu producă diaree. Curcuminul este antiinflamator22, antioxidant23, antiviral24, anticoagulant25; se iau3-4 gr. pe zi. Este important de știut că acesta din urmă are o absorție foarte scăzută, fiind foarte puțin solubil în apă. Se recomandă a căuta produse de calitate, adică combinate cu piperină, care crește absorția sau sub forma phitosomilor sau a liposomilor sau a altor preparate care cresc absorția. Un astfel de produs ar putea ajuta enorm în Covid și, în general, în toate bolile inflamatorii și în cancer.

Quercetin este foarte util, antiinflamator, antioxidant, antiviral2627, și funcționează sinergic cu Vitamina C28și Zincul. Fiind ionofor pentru Zinc, îl ajută să pătrundă în celulă și să blocheze multiplicarea virală. Din mai multe puncte de vedere, Quercetinul constituie un bun înlocuitor de Plaquenil29. Există și o formulă care poate fi nebulizată și ajută mult în recuperarea plămânilor30. De asemenea, Quercentinul poate înlocui și Dexametazona, în cazul în care pacienții nu răspund la tratamentul cu Dexametazonă31. Studiile de siguranță merg până la 5 grame pe zi32, dar pentru bolile pulmonare 2 grame pe zi sunt suficiente33. Artesunate, folosit cu succes în tratarea malariei, poate fi avut în vedere, de asemenea, ca antiinflamator, antioxidant34, antiviral35363738, în cazul în care nu avem Plaquenil.

Omega 3, de asemenea, antiinflamator, imunomodulatoare39și antiviral4041. Seleniul, este un antioxidant, ce reduce apoptoza celulelor enodoteliale și agregarea trombocitară42. S-a constatat că deficitul de Seleniu este asociat cu o creștere a mortalității în Covid-1943. Alte suplimente ce pot funcționa cu succes ca antiinflamatoare, antioxidante și antivirale sunt: Oleuroperin (antiinflamator44, antioxidant45, antiviral46),N‐acetylcysteina (antiinflamator și antioxidant47), Metformin484950515253, Berberine (antiinflamator, antioxidant, antiviral5455),Epigalocathechine (antiinflamator56, antioxidant), Aswaganda, care este antiinflamatorieși moderatoare a stării psihice, îmbunătățește somnul, adaptogen, imunomodulator, antiviral5758.Deosebit de utile sunt și vitaminele: B complex, E 400 ui/zi și A 25 000 ui/zi.

Inhalațiile

Este esențial ca, în mai ales în acestă fază a multiplicării virale, dar și mai târziu, să se folosească inhalațiile și gargara pentru a curăți local aceste mucoase de virus, cel puțin din zona gâtului și nasului, dacă nu și pe traiectul căilor respiratorii superioare. Putem face inhalații cu Albastru de metilen 5 ml x 2/zi, concentratie 0,1%. Cu ajutorul unui nebulizator, pot fi făcute inhalații cu Albastru de metilen 1% care se diluează în ser fiziologic la o proporție de 1 la 10. Din 250 ml de ser fiziologic se scot 25 ml și se aruncă. În locul acestora se introduce cu seringa 25 ml Albastru de metilen. Atenție, flaconul trebuie îmbrăcat într-o folie de aluminiu, căci Albastrul de metilen este fotosensibil și își pierde din proprietăți.

Se va face inhalații de două ori pe zi cu 5 ml din această soluție, până la dispariția bolii. Albastrul de metilen este esențial în lupta cu Covidul, dacă îl luăm pe cale orală ca prevențiesau terapie, dar mai ales în inhalații. Doctorul Deepak Golwalkar recomandă ca de două ori pe zi să fie ținute sub limbă 2-3 ml din această soluție 1% de Albastru de metilen. Acest tratament este recomandat și în perioada de recuperare, căci curăță plămânii și ajută mult în recuperarea acestora, precum și în eliminarea riscului de fibroză. Nu trebuie administrat femeilor însărcinate, nici celor care au alergie la această substanță sau celor cu deficiență de Glucoză 6 fosfate, cu afecțiuni grave ale ficatului sau rinichiului. Inhalații mai pot fi făcute cu Argint Coloidal și Apă Oxigenată 1.5%.

Difuzarea uleiurilor esențiale în mediul ambiant ajută mult în Covid. Astfel de uleiuri foarte utile sunt: uleiul de cimbru, de oregano59(carvacrol), rosmarin (ursolic acid)60, eucalipt, mentă, cuișoare, scorțișoară sau lavandă. Prin acțiunea lor antiinflamatoare, imunomodulatoare, bronhodilatatoare și antivirală, se dovedesc a fi un suport foarte bun în terapia Covid-1961. Betadina, de asemenea, poate fi folosită pentru gargară și badijonări nazale.

Factorii de risc

– Care sunt factorii de risc care determină apariția formelor grave de Covid-19?

Cel mai important factor de risc este greutatea corporală. Persoanele supraponderale vor face formele cele mai grave62636465. Unul dintre motive este acela că suferă foarte probabil de disbioză intestinală și intestin permeabil66, care permite intrarea lipopolysaharidelor în sânge și asocierea acesteia cu SARS-CoV-2 Spike (S) protein în amplificarea inflamației67. Trebuie, așadar, să facem efortul să slăbim, căci această pandemie sau altele asociate se pare că vor fi de lungă durată, de ordinul anilor. Preventiv, dar și terapeutic, în momentul în care apare boala, e important de luat Acid Butiric6869, care reface sau consolidează mucoasa intestinală.

Un alt factor de risc important sunt infecțiile, cum ar fi cele dentare, ale sinusurilor, infecții intestinale, urinare sau de altă natură. Paraziții, fie că e vorba de bacterii, viruși sau alte microorganisme, sunt extrem de periculoși, pentru că, sub influența virusului SARS-CoV-2, vorcrește severitatea bolii.

De asemnea, un important factor de risc pentru o formă severă de Covid-19 o constituie metalele grele. Acestea fac, de altfel, casă bună cu bacteriile din organism, contribuind la biofilmele pe care le creează. E important, așadar, de evaluat o posibilă intoxicație cu metale grele și făcută chelarea acestora.

Prin urmare, trebuie evaluată starea inflamatorie a organismului, iar dacă există o inflamație cronică sau acută, aceasta trebuie îndepărtată. O inflamație anterioară covidului constituie unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru acestă boală eminamente inflamatorie.

Stresul

– Este adevărat că Covid-19 poate provoca tulburări de natură psihică ?

– Într-adevăr, virusul generează, ca patologie, stări depresiv-anxioase. Acestea pot fi depășite și fără medicație, însă în cazurile mai severe, mai ales dacă persoana este mai sensibilă emoțional, este util de administrat Anxiarul (lorazepam), potrivit indicațiilor Ministerului Sănătății.

Și pentru că tot vorbim despre interdependența dintre boală și starea psihică, vreau să spun că este esențial să luptăm împotriva stresului, atât împotriva celui acut, cât mai ales împotriva stresului cronic. Stresul acut crește inflamația7071, iar cel cronic, în plus, inhibă supresia interleukinelor inflamatorii precum IL672,care contribuie major la furtuna de citokine ce pune în pericol viața omului. Cu alte cuvinte, cei supuși unui stres cronic vor putea controla mult mai greu inflamația indusă de Covid-19, crescând severitatea bolii. De asemenea, stresul conduce la permeabilitate intestinală, factor important de inflamație, dar și de amplificare a efectului inflamator al covid-1973.

În acest sens, evitați, pe cât se poate, expunerea la mesajele media, pentru că induc o stare psihologică negativă, sentimentul unei amenințări permanente și mai ales frica obsesivă de Covid-19, care a dus chiar la sinucidere, în cazul unora dintre cei care au aflat că au Covid. Stresul crește puternic inflamația în corp și afectează chiar plămânii. În felul acesta este pregătit terenul pentru o formă severă a bolii. Mass-media întreține un stres permanent prin știrile negative, stres care va intensifica și va întreține inflamația, deci va înrăutăți mult situația. De aceea, este important ca în perioada de carantină să înmulțim pacea lăuntrică cu ajutorul rugăciunii, lăsându-ne deplin în Mâna lui Dumnezeu.

Interviu realizat de Mihai Cristea

 Familia Ortodoxă

 

1Caly, Leon, et al. “The FDA-approved drug ivermectin inhibits the replication of SARS-CoV-2 in vitro.” Antiviral research (2020): 104787.

2Schmith, Virginia D., Jie Zhou, and Lauren RL Lohmer. “The Approved Dose of Ivermectin Alone is not the Ideal Dose for the Treatment of COVID‐19.” Clinical Pharmacology & Therapeutics (2020).

3Gorial, Faiq I., et al. “Effectiveness of ivermectin as add-on therapy in COVID-19 management (pilot trial).” medRxiv (2020).

4Yu, Bo, Dao Wen Wang, and Chenze Li. “Hydroxychloroquine application is associated with a decreased mortality in critically ill patients with COVID-19.” medRxiv (2020).

5Alexandre Lopez, Gary Duclos, Bruno Pastene, Karine Bezulier, Romain Guilhaumou, Caroline Solas, Laurent Zieleskiewicz, Marc Leone Effects of Hydroxychloroquine on Covid-19 in Intensive Care Unit Patients: Preliminary Results International Journal of Antimicrobial Agents, Volume 56, Issue 5, 2020, Article 106136.

6Sen, Soma, Ann Werner, and Aditya Shekhar. “Within a large healthcare system, the incidence of positive COVID-19 results and mortality are lower in patients on chronic hydroxychloroquine therapy.” Drugs & Therapy Perspectives (2020): 1.

7H.-P. Piepho ‘Influence of conflicts of interest on public positions in the COVID-19 era, the case of Gilead Sciences’ by Roussel and Raoult (2020) New Microbes and New Infections, Volume 37, 2020, Article 100730.

8Yu, Bo, et al. “Low dose of hydroxychloroquine reduces fatality of critically ill patients with COVID-19.” Science China Life Sciences (2020): 1-7.

9Membrillo, F.J.; Ramírez-Olivencia, G.; Estébanez, M.; de Dios, B.; Herrero, M.D.; Mata, T.; Borobia, A.M.; Gutiérrez, C.; Simón, M.; Ochoa, A.; Martínez, Y.; Aguirre, A.; Alcántara, F.D.A.; Fernández-González, P.; López, E.; Valle, P.; Campos, S.; Navarro, M.; Ballester, L.E. Early Hydroxychloroquine Is Associated with an Increase of Survival in COVID-19 Patients: An Observational Study. Preprints 2020, 2020050057 (doi: 10.20944/preprints202005.0057.v2).

10Derwand, R., and M. Scholz. “Does zinc supplementation enhance the clinical efficacy of chloroquine/hydroxychloroquine to win todays battle against COVID-19?.” Medical Hypotheses (2020): 109815.

11Scholz, Martin, Roland Derwand, and Vladimir Zelenko. “COVID-19 outpatients–early risk-stratified treatment with zinc plus low dose hydroxychloroquine and azithromycin: a retrospective case series study.” (2020).

12Shittu, Mujeeb Olushola, and Olufemi Ifeoluwa Afolami. “Improving the efficacy of chloroquine and hydroxychloroquine against SARS-CoV-2 may require zinc additives-A better synergy for future COVID-19 clinical trials.” Infez Med 28.2 (2020): 192-197.

13Reiter, Russel J., et al. “Therapeutic Algorithm for Use of Melatonin in Patients With COVID-19.” Frontiers in Medicine 7 (2020): 226.

14Tan, Dunxian X., and Ruegiger Hardeland. “Potential utility of melatonin in deadly infectious diseases related to the overreaction of innate immune response and destructive inflammation: focus on COVID-19.” Melatonin Research 3.1 (2020): 120-143.

15

16Reiter, Russel J., et al. “Melatonin Inhibits COVID-19-induced Cytokine Storm by Reversing Aerobic Glycolysis in Immune Cells: A Mechanistic Analysis.” Medicine in Drug Discovery 6 (2020): 100044.

17Shneider, Alex, Aleksandr Kudriavtsev, and Anna Vakhrusheva. “Can melatonin reduce the severity of COVID-19 pandemic?.” International Reviews of Immunology (2020): 1-10.

18Zhang, Rui, et al. “COVID-19: Melatonin as a potential adjuvant treatment.” Life sciences (2020): 117583.

19Kleszczyński, Konrad, et al. “Clinical Trials for Use of Melatonin to Fight against COVID-19 Are Urgently Needed.” Nutrients 12.9 (2020): 2561.

20Tan, Dun-Xian, and Rüdiger Hardeland. “Estimated doses of melatonin for treating deadly virus infections: Focus on COVID-19.” Melatonin Research 3.3 (2020): 276-296.

21Kleszczyński, Konrad, et al. “Clinical Trials for Use of Melatonin to Fight against COVID-19 Are Urgently Needed.” Nutrients 12.9 (2020): 2561.

22Hussain, Zahid, et al. “Exploring recent developments to improve antioxidant, anti-inflammatory and antimicrobial efficacy of curcumin: A review of new trends and future perspectives.” Materials science and engineering: C 77 (2017): 1316-1326.

23Lopresti, Adrian L., Sean D. Hood, and Peter D. Drummond. “Multiple antidepressant potential modes of action of curcumin: a review of its anti-inflammatory, monoaminergic, antioxidant, immune-modulating and neuroprotective effects.” Journal of psychopharmacology 26.12 (2012): 1512-1524.

24Singh, Kajal. “Potential role of Curcumin against viral infections with a view on structure and pathogenesis of COVID-19.” AIJR Preprints (2020).

25Suresh, Padmanaban S. “Curcumin and Coagulopathy in the COVID19 Era.” Indian Journal of Clinical Biochemistry 35.4 (2020): 504-505.

26Derosa, Giuseppe, et al. “A role for quercetin in coronavirus disease 2019 (COVID‐19).” Phytotherapy Research (2020).

27Aucoin, Monique, et al. “The effect of quercetin on the prevention or treatment of COVID-19 and other respiratory tract infections in humans: A rapid review.” Advances in Integrative Medicine (2020).

28Colunga Biancatelli, Ruben Manuel Luciano, et al. “Quercetin and vitamin C: an experimental, synergistic therapy for the prevention and treatment of SARS-CoV-2 related disease (COVID-19).” Frontiers in immunology 11 (2020): 1451.

29Omar, Sekiou, et al. “In-Silico Identification of Potent Inhibitors of COVID-19 Main Protease (Mpro) and Angiotensin Converting Enzyme 2 (ACE2) from Natural Products: Quercetin, Hispidulin, and Cirsimaritin Exhibited Better Potential Inhibition than Hydroxy-Chloroquine Against COVID-19 Main Protease Active Site and ACE2.” (2020).

30Schettig, Robert, et al. “COVID-19 Patient with Multifocal Pneumonia and Respiratory Difficulty Resolved Quickly: Possible Antiviral and Anti-Inflammatory Benefits of Quercinex (Nebulized Quercetin-NAC) as Adjuvant.” Advances in Infectious Diseases 10.3 (2020): 45-55.

31Pawar, Anil, and Amit Pal. “Molecular and functional resemblance of dexamethasone and quercetin: A paradigm worth exploring in dexamethasone‐nonresponsive COVID‐19 patients.” Phytotherapy Research (2020).

32Lu, Nu T., et al. “A phase I dose escalation study demonstrates quercetin safety and explores potential for bioflavonoid antivirals in patients with chronic hepatitis C.” Phytotherapy Research 30.1 (2016): 160-168.

33Han, Meilan K., et al. “Randomised clinical trial to determine the safety of quercetin supplementation in patients with chronic obstructive pulmonary disease.” BMJ Open Respiratory Research 7.1 (2020).

34Varma, Vivek, Shweta Parwe, and Milind Nisargandha. “Systematic review of anti-viral & immunomodulatory potential of Ashwagandha (Withania Somnifera. Linn) in light of covid-19 pandemic.”

35Gendrot, Mathieu, et al. “Antimalarial artemisinin-based combination therapies (ACT) and COVID-19 in Africa: In vitro inhibition of SARS-CoV-2 replication by mefloquine-artesunate.” International journal of infectious diseases 99 (2020): 437-440.

36Krishna, Sanjeev, et al. “Repurposing antimalarials to tackle the COVID-19 pandemic.” Trends in Parasitology (2020).

37Bae, Joon-Yong, et al. “Pyronaridine and artesunate are potential antiviral drugs against COVID-19 and influenza.” bioRxiv (2020).

38in, Yanrong, et al. “Clinical study of artesunate in the treatment of coronavirus disease 2019.” Zhonghua wei zhong bing ji jiu yi xue 32.4 (2020): 417-420.

39M.M. Rogero, Md.C. Leão, T.M. Santana, M.Vd.M.B. Pimentel, G.C.G. Carlini, T.F.F. da Silveira, R.C. Gonçalves, I.A. Castro

Potential benefits and risks of omega-3 fatty acids supplementation to patients with COVID-19

Free Radic. Biol. Med., 156 (2020), pp. 190-199.

40Weill, Pierre, et al. “May omega-3 fatty acid dietary supplementation help reduce severe complications in Covid-19 patients?.” Biochimie (2020).

41Hammock, Bruce D., et al. “Eicosanoids: the Overlooked Storm in COVID-19?.” The American journal of pathology (2020).

42Hiffler, Laurent, and Benjamin Rakotoambinina. “Selenium and RNA virus interactions: Potential implications for SARS-CoV-2 infection (COVID-19).” Frontiers in Nutrition 7 (2020): 164.

43Moghaddam, Arash, et al. “Selenium deficiency is associated with mortality risk from COVID-19.” Nutrients 12.7 (2020): 2098.

44Alsharif, Khalaf F., et al. “Oleuropein protects against lipopolysaccharide‐induced sepsis and alleviates inflammatory responses in mice.” IUBMB life 72.10 (2020): 2121-2132.

45Ahamad, Javed, et al. “Oleuropein: A natural antioxidant molecule in the treatment of metabolic syndrome.” Phytotherapy Research 33.12 (2019): 3112-3128.

46Vijayan, Ramachandran, and Samudrala Gourinath. “Structure-based inhibitor screening of natural products against NSP15 of SARS-CoV-2 revealed Thymopentin and Oleuropein as potent inhibitors.” arXiv e-prints (2020): arXiv-2007.

47De Flora, Silvio, Roumen Balansky, and Sebastiano La Maestra. “Rationale for the use of N‐acetylcysteine in both prevention and adjuvant therapy of COVID‐19.” The FASEB Journal (2020).

48Joao Pedro de Paula Bertoli, Matheus Augusto Schulz, Rodrigo Ribeiro e Silva, Júlia Opolski Nunes da Silva, Matheus Leite Ramos de Souza, Jean Carl Silva Obesity in patients with gestational diabetes: Impact on newborn outcomes Obesity Medicine, Volume 20, 2020, Article 100296

49Crouse, Andrew, et al. “Metformin use is associated with reduced mortality in a diverse population with COVID-19 and diabetes.” medRxiv (2020).

50Bramante, Carolyn, et al. “Observational study of metformin and risk of mortality in patients hospitalized with Covid-19.” MedRxiv (2020).

51Indra Wijaya, Rizky Andhika, Ian Huang Hypercoagulable state in COVID-19 with diabetes mellitus and obesity: Is therapeutic-dose or higher-dose anticoagulant thromboprophylaxis necessary? Diabetes & Metabolic Syndrome: Clinical Research & Reviews, Volume 14, Issue 5, 2020, pp. 1241-1242

52Kow, Chia Siang, and Syed Shahzad Hasan. “Mortality risk with preadmission metformin use in patients with COVID‐19 and diabetes: A meta‐analysis.” Journal of medical virology (2020).

53Anderson, George, and Russel J. Reiter. “Melatonin: Roles in influenza, Covid‐19, and other viral infections.” Reviews in Medical Virology 30.3 (2020): e2109.

54Richard Boulon, Matthieu Blanchet, Matthieu Lemasson, Andrew Vaillant, Patrick Labonté Characterization of the antiviral effects of REP 2139 on the HBV lifecycle in vitro Antiviral Research, Volume 183, 2020, Article 104853

55The Effect of Berberine on Intestinal Function and Inflammatory Mediators in Severe Patients With Covid-19

56Menegazzi, Marta, et al. “Protective Effect of Epigallocatechin-3-Gallate (EGCG) in Diseases with Uncontrolled Immune Activation: Could Such a Scenario Be Helpful to Counteract COVID-19?.” International journal of molecular sciences 21.14 (2020): 5171.

57Tripathi, Manish Kumar, et al. “Identification of bioactive molecule from Withania somnifera (Ashwagandha) as SARS-CoV-2 main protease inhibitor.” Journal of Biomolecular Structure and Dynamics (2020): 1-14.

58Varma, Vivek, Shweta Parwe, and Milind Nisargandha. “Systematic review of anti-viral & immunomodulatory potential of Ashwagandha (Withania Somnifera. Linn) in light of covid-19 pandemic.”

59Sharma, Luxita. “Immunomodulatory Effect and Supportive Role of Traditional Herbs, Spices and Nutrients in Management of COVID-19.” (2020).

60Kumar, Anuj, et al. “Identification of phytochemical inhibitors against main protease of COVID-19 using molecular modeling approaches.” Journal of Biomolecular Structure and Dynamics just-accepted (2020): 1-21.

61Asif, Muhammad, et al. “COVID-19 and therapy with essential oils having antiviral, anti-inflammatory, and immunomodulatory properties.” Inflammopharmacology (2020): 1-9.

62Gao, Feng, et al. “Obesity is a risk factor for greater COVID-19 severity.” Diabetes Care (2020).

63Zhou, Yue, et al. “Obesity and diabetes as high‐risk factors for severe coronavirus disease 2019 (Covid‐19).” Diabetes/Metabolism Research and Reviews (2020): e3377.

64Pettit, Natasha N., et al. “Obesity is associated with increased risk for mortality among hospitalized patients with COVID‐19.” Obesity 28.10 (2020): 1806-1810.

65Hussain, Abdulzahra, et al. “Obesity and mortality of COVID-19. Meta-analysis.” Obesity research & clinical practice (2020).

66Belančić, Andrej. “Gut microbiome dysbiosis and endotoxemia-Additional pathophysiological explanation for increased COVID-19 severity in obesity.” Obesity Medicine 20 (2020): 100302.

67Petruk, Ganna, et al. “SARS-CoV-2 Spike protein binds to bacterial lipopolysaccharide and boosts proinflammatory activity.” bioRxiv (2020).

68Anderson, George. “Psychological Stress and Covid-19: Interactions with Gut Microbiome and Circadian Rhythm in Driving Symptom Severity.” (2020).

69Sarkar, Priyanka, Sudarshana Borah, and H. K. Sharma. “Can microbial SCFA, Butyrate be the alternate Savior against COVID-19.” Curr. Trends Pharm. Res 7.1 (2020): 11-14.

70Christine M. McInnis, Diana Wang, Danielle Gianferante, Luke Hanlin, Xuejie Chen, Myriam V. Thoma, Nicolas Rohleder Response and habituation of pro- and anti-inflammatory gene expression to repeated acute stress

Brain, Behavior, and Immunity, Volume 46, 2015, pp. 237-248

71Judith E. Carroll, Sheldon Cohen, Anna L. Marsland Early childhood socioeconomic status is associated with circulating interleukin-6 among mid-life adults Brain, Behavior, and Immunity, Volume 25, Issue 7, 2011, pp. 1468-1474.

72Miller, Gregory E., Sheldon Cohen, and A. Kim Ritchey. “Chronic psychological stress and the regulation of pro-inflammatory cytokines: a glucocorticoid-resistance model.” Health psychology 21.6 (2002): 531.

73Anderson, George. “Psychological Stress and Covid-19: Interactions with Gut Microbiome and Circadian Rhythm in Driving Symptom Severity.” (2020).

SURSA:

https://www.activenews.ro/stiri/Dr.-bioetician-Virgiliu-Gheorghe-E2-80-9EDaca-s-ar-trata-boala-de-la-inceput-nu-ar-mai-muri-oamenii-de-Covid-19-II-164000

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Hrană Spirituală

Cocoon.ro - Conspiratii Indeplinite